Gara Elodia

…Mergeam de pe sina pe sina.Un tren se auzea din departare,dar in fata noastra era ceva curios…Poate ca era doar imaginatia mea;poate doar imi imaginam ca in acea cladire parasita o lumina obscura palpaia…Nu.Nu imi imaginam.Tinu vedea acelasi lucru.
Ne-am apropiat din ce in ce mai mult,pana ce am ajuns la doi metri de cladire.Printr-unul dintre cele trei geamuri se vedea o masina.Nimeni nu era in ea…nici nu ma asteptam sa fie.Acum…ne-am apropiat si mai mult.Deodata,am auzit niste pasi.Tinu se uita dezorientat inapoi,in timp ce eu ma uitam dezorientat in interiorul cladirii.Pasii nu veneau din aceasta,veneau din directia in care se uita tovarasul meu.Un om destul de inspaimantator mergea schiopatand cu un sac in mana prin intuneric.Ramasesem nemiscat lipit de peretele cladirii in timp ce acel om aseza sacul pe zapada.Dupa ce i-am aruncat priviri suspecte lui Tinu,am observat ca omul se indepartase.Voiam sa vad ce era in sac.Voiam sa…Omul aparuse din nou,a mai pus ceva jos langa sac,dupa care a disparut in intuneric .Am tras aer in piept si am inceput sa mergem inspre directia in care acel ciudat a lasat acel ceva acolo.Cu cat ne apropiam mai tare,cu atat respiram mai greu.Am ajuns.Tinu se uita daca nu cumva acel om avea sa apara,in timp ce eu aveam sa vad ce este in sac.Am inceput sa ii dau cu piciorul,sa vad cum se simte la atingere.Se misca…asemenea pielii.Probabil ca era doar porcul,saracul,dar avea sa fie altceva.L-am deschis.Nu imi puteam da seama ce era,asa ca am pus mana.Era un fel de cocoloasa de pamant uscat,dar nu era acest lucru.Am facut schimb cu Tinu,insa nici el nu a ghicit.Probabil ca daca nu eram atat de inspaimantati,infrigurati si curiosi ne-am fi dat seama imediat.Dar nu,nu stim nici macar acum…

(ottie)